23 aug. 2015

Happy moments (25)

Bună, fete dragi! :)

Ca un magnet m-a chemat postarea asta... E evident că nu mai puteam sta departe de ea atâta timp cât tot ceea ce îmi iese în cale pare a fi un semn ce mă îndeamnă să mă aşez la scris!

Am şi eu, ca fiecare om, zile mai "mămăligoase", mă mai încearcă griji, îndoieli, doruri... dar antrenamentul de fericire mi-l fac cu conştiinciozitate. Zi de zi, fără abatere! Nu las să treacă pe lângă mine neobservate experienţele frumoase, clipele cu potenţial de fericire, momentele de interacţiune cu oameni ce îmi dăruiesc zâmbete! În această privinţă, vigilenţa mea este mereu la datorie - acest tip de exerciţiu a devenit parte din mine!

Într-o ordine relativ cronologică, descrescătoare, fără a răscoli prea mult prin memorie, voi reda mai jos unele părticele de viaţă ce mi-au mângâiat inima!

La cald, din dimineaţa asta: mama avea nişte treburi de rezolvat şi l-a rugat pe al său ginere să o ducă undeva cu maşina! După ce au încheiat misiunea, au trecut pe la noi! Am avut senzaţia că particip la o scenă de film când au intrat pe uşa casei, unul după altul, îmbrăcaţi astfel! Fiecare plecase din casa proprie, fireşte că nu stabiliseră ce haine vor purta - a fost grozav de haioasă coincidenţa! Mi-a fost tare drag de ei şi le-am spus că trebuie imortalizat momentul! Aveam şi eu dungi, ale pijamalelor, aşa că i-am convocat şi la un selfie - vorba ceea: fără scurta, nu se face nunta! Şi-apoi, era păcat să ratez momentul no makeup!




Parc-ar fi mamă şi fiu, nu alta! :)

Ieri după-amiază am ieşit la un suc cu câţiva dintre elevii mei mari, "copiii mei de facultate" (aşa cum sunt numiţi la noi în casă în perioada asta)! Unul dintre cei prezenţi a "ratat" momentul shooting, fiind nevoit să se retragă mai devreme! Infuzie de tinereţe - au 21 de ani, ce vârstă extraordinară, prilej de a retrăi o altă perioadă a vieţii prin evocarea unor momente, de a împărtăşi experienţe! Nu ne revăzusem de ani buni, de când ei au plecat la licee, de când eu m-am transferat  într-o altă şcoală şi... a fost cu emoţie, cu dor şi cu bucurie această revedere! 



Printre (multe) altele, le-am spus că deşi valurile vieţii ne poartă în toate zările, eu, cu idealism, sper că va veni un moment când astrele se vor alinia atât de frumos încât să ne adune laolaltă pentru reeditarea acestei fotografii (ce a fost făcută în toamna 2003 sau primăvara 2004)!


V-am mobilizat pe Fb la un "Şi ce dacă plouă şi încep să cadă frunze?!"... Pedichiura asta mi-a fost sursă de inspiraţie... Ca şi manichiura colorată, veselă, pe care v-am prezentat-o de curând, alăturând câteva gânduri personale!


Tot veni vorba despre aşa ceva, momente tare drăguţe, "doar ale fetelor", au avut ca rezultat aceste minunăţii pentru domnişorica mea! A fost foarte mulţumită de rezultate! Mi-a spus că şi profesorul de înot le-a remarcat! :)) Imaginaţi-vă!




Râmânem la înot căci ţin să vă mărturisesc că tare mândră m-am simţit de progresele lunganei mele în timpul cursului la care a mers în această vară!



După solicitanta lecţie de înot, o îngheţată e un răsfăţ binemeritat! 


Cu aceleaşi frumoase protagoniste (una blondă, alta brună), o imagine reprezentativă pentru vacanţa de vară! Aaa, să mă scuze Betty, avem şi o protagonistă şatenă! :))


Ştiţi cât de iubit te simţi când ai nevoie de un ceai (o fiere cu capricii, bat-o vina!) şi îţi este oferit şi prezentat în acest mod de o Diucă scumpă?!

Hehee, picture in picture! Foarte plăcută şedinţa foto pentru această ţinută, mai ales că a fost prilej de quality time pentru întreaga familie!


Dacă e şi Betty invitată, fericirea Diei e cum nu se poate mai mare! 
Au explorat împreună livada...



Acestui pom îi descopăr de fiecare dată noi mistere şi un farmec nespus! Îl văd ca pe un leagăn în care să te aşezi când ai nevoie de puţină linişte! 
Cred că e cel mai frumos din toată livada!


Am redescoperit fotografia ce mi-a inspirat gândurile împărtăşite în cadrul acestei postări: mama şi... eu (pitită după fusta sa)! Mereu mi-a părut că are ceva special poza asta, mereu mi-a transmis mult, mereu mi-a părut că mama e foarte frumoasă!


M-am bucurat aflând că am câştigat pe pagina de facebook a frumoasei Federova un kit cu produse destinate demachierii, de la Nivea! Surpriza a fost şi mai mare când am primit (ca şi celelalte fete câştigătoare pe pagina ei) un kit suplimentar, pentru o femeie dragă din viaţa mea!

Am zâmbit citind numele trecut la expeditor! Pur si simplu: Federova!

M-am bucurat când am deschis coletul... N-am avut răbdare pentru a aştepta să se consume ceea ce folosesc în prezent şi deja am deschis loţiunea micelară si demachiantul bifazic din kitul meu! O primă impresie foarte plăcută mi-au lăsat! Muţumeeesc, Fede! <3

Diana Cătănoaia (al cărei blog de fashion sunt sigură că îl ştiţi) a făcut un gest cu care m-a lăsat... speechless! A pregătit un colet şi mi-a trimis în dar nişte frumoşi balerini argintii. Totul a pornit de la această postare a ei!


Diana, îţi mulţumesc şi pe această cale! <3

Cine îşi mai aminteşte că Simina a câştigat la giveaway-ul Iepuraşului un fermecător papion cu print floral pe care eu l-am ales în mod spontan de pe site-ul La Muse Chic, într-o noapte frumoasă dinaintea sărbătorii Paştelui, cu gândul de a-l oferi unei cititoare Lavender Thoughts... Această fată frumoasă mi-a trimis relativ recent un mail! Îmi spunea că nu mai scrie pe al său blog (Less is more), că ea continuă să mă citească şi că a dorit să îmi trimită această fotografie în care poartă o ţinută accesorizată cu papionul primit în dar! Multă bucurie mi-a adus acest gest al ei! 

Apropos de fete frumoase, revenim la a mea Die-păpădie care mi-a făcut hatârul de a se lăsa pozată la salon, cu un nou look! :)


Am devenit vânătoreasă de rândunele! Camera foto a telefonului e singura armă! Nu pot rezista când le aud larma! Stau frumos aliniate şi au muuulte să-şi povestească!

Asta se poate petrece chiar şi în timp ce prepar prânzul... Cu o carte în mână! Când citeşti "Pânza de păianjen" a Cellei Serghi, e mare probabilitatea de a ajunge în această ipostază! Îi mulţumesc Danei pentru faptul că mi-a trezit dorinţa de a o reciti (după circa 20 de ani)!


După ce am terminat de citit cartea asta, am avut impulsul (ce m-a surprins şi pe mine) de a  o strânge la piept - la propriu! Cu drag şi mulţumire pentru ce mi-a oferit, cu dor deja - pentru că s-a încheiat povestea...

O altă carte citită recent cu mare plăcere a fost "Cea mai frumoasă carte din lume" a lui Erich-Emmanuel Schmitt. V-am prezentat-o în postarea cu cadouri pe care le-am primit de ziua mea!


Referitor la a dărui... m-am bucurat tare mult alegând şi pregătind cadouri pentru nişte Mării dragi mie! La mulţi ani, Măriuţelor! :)

Când vine Solaris, se ştie: aduce bucurie! Acesta a fost şi feelingul cu care am scris postarea de prezentare a produselor primite în dar de la ei! Uleiul de migdale dulci îmi alintă seară de seară zona de contur a ochilor, cu uleiul de cocos continuu să îmi tratez regeşte pielea şi podoaba capilară... Cum gustărelele ne-au plăcut mult, am continuat să cumpărăm covrigeii şi sărăţelele!


Iar mama ne-a răsfăţat cu prăjitura cu gem, nucă, bezea şi glazură de ciocolată, folosind pentru aceasta din urmă cacao de la Solaris! V-am mai spus că mă uimeşte necontenit numărul de vizite pe care îl are această reţetă postată  pe blog?! E impresionant, de parcă ar fi blog cu specific culinar! :)



O dragă prietenă, cititoare Lavender Thoughts (despre Anca-Maria e vorba), m-a făcut să cred că pot deveni dependentă de prăjitura asta, asemeni fiului său! Ea a ales să o prepare fără glazura de ciocolată şi nu ştiu ce îi face dar îi iese genial! I-am spus că a dus reţeta aceasta la un alt nivel! 

Heheee, Alina lui Brumărel, cu provocarea unei faine  idei de concurs desfăşurat pe pagina sa de Facebook, a creat contextul bucuriei revederii acestor două fotografii! Vă puteţi înscrie şi voi, până pe 25 august e activ giveaway-ul! :)



Fără alte comentarii, doar cu precizarea: la aniversarea mea, vă las aceste fotografii haioase!

Mama... ar trebui înrămată poza! :))

 Mama, mătuşa şi subsemnata la aparat!

Si- La - Do...Tan-go!

Muşcatele zâmbesc şi ele din ferestre...

Acum chiar că nu mai e nevoie de comentarii! Aniversarea Dianei! 









Credeaţi că mă rezum eu la "fără comentarii"?! Poate într-o altă viaţă!!! Au fost teribil de curajoase cele trei fete parcurgând traseu după traseu (corespunzător vârstei lor) la care, credeţi-mă, multora dintre adulţi li s-ar fi înmuiat picioarele! Locaţia? Adventure Park Phoenix de la Cernica! Wow ce este acolo! Adrenaliiinăăă! Ne-am dat toţi cinci într-o tiroliană de peste lac! Mamma mia cum a mai fost, păcat că nu a avut cine să ne facă poze! Din start ne-am propus să revenim în acest loc! Păcat că au intervenit multe alte priorităţi şi n-am putut pune deja în aplicare această intenţie!

Tot vorbim de oameni dragi... M-am simţit de-a dreptul copleşită de răbdarea imensă pe care a manifestat-o omul meu drag, cel care mă susţine în toate, cel fără de care nu ar exista pe acest blog  postările de prezentare a ţinutelor! Nu ne-au ieşit poze grozave pe timp de noapte pentru această superbă rochie neagră şi a reluat cu mine şedinţa foto, empatizând cu perfecţionismul meu, cu dorinţa mea de a mă simţi mulţumită de calitatea pe care doresc să o aibă un articol pe care îl public! Iar pentru shooting-ul de noapte, a ratat o repriză a unui meci de fotbal - juca echipa sa favorită şi e microbist înfocat! Mmm, câte aplauze şi câţi pupici merită fotograful?! 


Ar mai fi multe, foarte multe de spus... Nu pot încheia postarea fără a mulţumi unor bloggeriţe foarte dragi mie, bloggeriţe ce mi-au devenit prietene apropiate, pentru faptul că au răbdare cu mine, pentru faptul că ne sfătuim, împărtăşim experienţe, ne ajutăm!

Apoi, ca cireaşă de pe tort, sunteţi VOI - cititoarele acestui blog! Meritaţi acest statut! Aşa cum articolele cu tematică de fashion n-ar fi putut exista fără sprijinul continuu al "fotografului", la fel de bine eu nu aş fi continuat activitatea pe acest blog fără voi - fără fiecare dintre voi! M-aţi răsplătit vizitându-mă cu fidelitate, mi-aţi lăsat în cadrul comentariilor gânduri extraordinar de calde (înţelegând că de acolo îmi găsesc eu forţa, resursele), m-aţi susţinut la fiecare proiect/idee, m-aţi împins de la spate când am avut nevoie... aţi fost alături cu-adevărat!  Nu voi obosi să vă mulţumesc pentru toate acestea!

Nu uitaţi că cercul deschis de mine se cere închis prin împărtăşirea momentelor de fericire pe care voi le-aţi trăit, le-aţi simţit! :)

Vă îmbrăţişez cu drag şi vă doresc 
să vă bucuraţi cât de des şi să zâmbiţi cât mai mult!

Ilda
Lavender Thoughts to you

 

Blog Template by YummyLolly.com