Bună să vă fie inima!:)
Dragelor, ce mă fac?! N-am mai ţinut pasul cu momentele de bucurie, cu motivele de fericire! Ultima postare pe această temă a fost în urmă cu...nu mai ştiu câtă vreme!
Exerciţiul de recunoştinţă am continuat să îl fac, nu am renunţat la asta; de împărtăşit cu voi am avut şi am destule numai că a existat un moment când am simţit că nu mai vreau să scriu despre asta, vreau doar să trăiesc momentele respective, să conştientizez ceea ce-mi oferă viaţa bun şi frumos, să apreciez... şi-atât!
Mi-am spus astăzi că e una dintre postările care vă plac, una dintre postările pentru care mă vizitaţi şi că ar fi păcat să renunţ uşor la ea! Timpul are curgere nemiloasă şi vă mărturisesc că am dat uitării, fără să vreau, unele situaţii ce mi-au atins sufletul (mai mult sau mai puţin, într-un fel sau în altul)...Pe de altă parte, nu am atâtea fotografii câte probabil v-ar fi pe plac; motivele: acelaşi inamic numit timp sau, pur şi simplu, dorinţa de a trăi momentele fără camera foto în mână!
O plimbare de duminică împreună cu cei mai dragi inimii mele; la pădure am mers; i-am văzut pe plopşorii din campania vALLuntar (Dă-mi, Doamne, mintea de pe urmă!, m-am gândit că nu i-am pozat abia după ce am plecat), am purtat o conversaţie drăguţă cu un cuplu ce venise pentru a culege măceşe, ne-am relaxat bucurându-ne de linişte, de aer curat şi de frumuseţea pe care numai natura o are!
Să îi simt pe copii cum se animă la clasă, cum se bucură de recompense, cum îşi doresc să se afirme - e acel sentiment al muncii împlinite, sunt sigură că îl cunoaşteţi, indiferent de domeniul în care lucraţi; numai că lucrul cu copiii îl face să fie special!
Soţul meu mă uimeşte şi mă încântă de fiecare dată cu veselia şi verva, cu bucuria cu care vine seara acasă, după mai bine de 10 ore de lucru!
O discuţie cu Dia mea, ca între fete! Subiectul :sprâncenele! O tachinează două colege de şcoală că are sprâncene prea stufoase, că se unesc deasupra nasului, că trebuie să se penseze! Doamne fere!!! M-am bucurat că a ascultat de explicaţii, că s-a liniştit în sufleţelul ei de copil (în această privinţă), că va şti cum să trateze pe viitor astfel de "recomandări"!
Seminarul organizat la Heidi Choco World ( povestea lui, aici) a fost o experienţă de neuitat; am cunoscut două fete minunate - Alina Anghel şi Federova; zi frumoasă de la A la Z, amintiri de suflet! Alina, thanks again!!! L-am vizitat apoi şi pe fratele meu, uncle John al Diei (el primeşte oaspeţi cu o naturaleţe desăvârşită, ne simţim mereu ca acasă); seara, am sosit la căsuţa noastră păstrând încă gust de ciocolată pe buze!
Imaginaţi-vă cum e să faceţi asta!
Am stat într-o după-amiază de duminică la poveşti, cu o prietenă...Mi-a făcut mare plăcere, îmi fusese dor de ea!
Vă amintiţi că vă povesteam despre faptul că am admirat un gutui cu crengile grele de roade, în curtea unui preot ce locuieşte în cartierul nostru? Că părintele mi-a spus să vin să îmi dea gutui când se vor coace? Ei bine, nu pot exprima în cuvinte emoţia, sentimentul copleşitor pe care le-am încercat când l-am văzut pe preot în uşa casei, întinzându-mi o sacoşă cu gutui cu o vorbă simplă: V-am promis! Am vrut să pozez gutuile dar, până m-am mobilizat, au fost luate de mama, ne-a făcut dulceaţă. Îi vom duce şi preotului un borcan, drept mulţumire!
Încărcătură emoţională a fost la şcoală, la petrecerea aniversară a unui elev de-al meu, un puşti frumos şi deştept, cu suflet bun şi echilibrat!
Petrecerile de Sf. Dumitru s-au ţinut lanţ! Ne-am simţit chiar bine sărbătorindu-i pe Mitici! Bonus, în acelaşi weekend, o petrecere aniversară!
Imaginea Diei, frumuşică şi veselă tare, bucuroasă că merge la aniversarea unei foste colege de grădi!
Yeeeeiiiii, au venit colete mult aşteptate: de pe ahaishopping (giveaway-ul câştigat pe blogul Mihaelei Pojogu - Mulţumesc mult, Miha!); produsele pentru testare de la Complexul Apicol - masca şi balsamul de păr din gama Apidermin; comanda iHerb (câte emoţii mi-a dat!) - vă voi arăta foto într-o altă postare!
O cupă primită în dar de la una dintre elevele mele, un copil deosebit (din toate punctele de vedere); m-a impresionat faptul că, văzând-o în librărie, s-a gândit la mine şi l-a rugat pe tatăl său să o cumpere pentru a mi-o oferi! Îmi pare rău, nu am o fotografie mai clară!
În şcoala noastră, Halloween-ul este îmblânzit cu o Sărbătoare a Toamnei! Părinţii au fost săritori şi de mare ajutor la decorarea sălii de clasă! Ne-am distrat organizând jocuri în curtea şcolii; părinţii ne-au fost alături şi la joacă, nu s-au lăsat rugaţi prea mult şi au dat în mintea copiilor - dovedind spirit ludic!
Pregătirea dovleacului...
Probăm costumul de vrăjitoare...
Am pregătit prăjituri pentru petrecere şi manichiuri de vrăjitoare...
După petrecere, ne "dregem" cu fructe!
O ieşire la cofetărie, ca între fete, doar eu şi Dia, din dorinţa de a face doar noi două ceva, împreună; o mică răsplată după o săptămână intensă! Lui tati i-am luat la pachet, doar nu-l "pedepseam" pentru că era la serviciu în acel timp!:)
Să "bântui" prin magazine căutând un cadou frumos pentru o prietenă dragă; mi-a făcut o mare bucurie gândul că îi pregătesc o surpriză!
O comandă de carte pentru copiii de la clasă şi pentru Dia a fost alt motiv de freamăt de bucurie; le-am luat nişte cărţi frumoase; ideea a pornit de la o carte pe care am iubit-o cu toată fiinţa în copilărie: Aventurile lui Habarnam, de Nikolai Nosov; elevii mei au citit-o deja, au fost amuzaţi şi au trăit bucuria lecturii alături de personaje; sigur vor savura şi continuarea acesteia (am descoperit cu surpriză că există o continuare a fabuloaselor aventuri): Habarnam pe Lună...
Iuuuuuuiiii! Trebuie să scriu mai des, altfel rezultă o adevărată epopee...
Dacă aţi rămas alături de mine până la final, vă mulţumesc şi vă apreciez răbdarea!
Bucuraţi-vă de fiecare lucru/ om/ aspect frumos al vieţii, bucuraţi-vă de bucuria altora...vă veţi simţi mai fericiţi, e verificat!:)
Vă îmbrăţişez, fetelor!
Cu drag,
Ilda
Lavender Thoughts
