Salut!
De data aceasta aș vrea să ating tot o temă personală, și anume o experiență definitorie pe care o voi prețui pentru totdeauna. Vara trecuta și aceasta am avut oportunitatea minunată de a fi voluntar la festivalul internațional de folclor „Hora Mare”. Nu numai că am dobândit un altfel de respect pentru dansurile tradiționale, dar am putut sa intru în contact cu oameni atât de diferiți, dar în special, frumoși. Aici se întrunesc oameni pe care îi pot caracteriza doar printr-un cuvânt- pasiune. Pe măsură ce scriu îmi apar în minte imagini cu diversele ansambluri, zâmbind până la urechi în timp ce dansau, chiuiau și dădeau tot ce e mai bun din ei, lăsând să se vadă rezultatele unor săptămâni serioase de repetiții. Anul acesta am fost uimiți de varietate, fiindcă este atât, atât de frumos să vezi trăsături diferite ale feței și să auzi limbi care nu se aseamană cu a ta. Ajungi să prețuiești unicitatea fiecărui popor și să concluzionezi că în ciuda a tot ce purtăm, mâncăm și ne îmbrăcăm- suntem oameni. Nimic nu era mai frumos decât momentele de armonie între grupuri - o conversație între un sârb și un macedonean, un cântec intonat de turci și spanioli. Astfel de lucruri ne aduceau mai aproape, nu ca participanți, respectiv voluntari, ci ca oameni.
Mulţumesc celor care au făcut posibilă această experiență!
 |
| Hop-hop! :) |
 |
| Numai zâmbete! |
 |
| Emoție... |
Pozele expresive au fost capturate de către Emil VasilescuPhotographer. Pe pagina lui veți găsi mai multe detalii ale acestui festival plin de culori și voie bună!
***
Hello!
This time I would like to discuss a personal topic, one concerning a remarkable experience that I will treasure forever. I had the wonderful opportunity of being a volunteer at the International Festival of Folklore "Hora Mare" both this and last summer. Not only did I gain respect towards traditional dances, but I also get in touch with such different people, especially beautiful. People, who I can only describe with the word passion, gather here. As I write, pictures of the ensembles come to my mind, when they were smiling widely while dancing, cheering and doing their best, letting us see the results of serious weeks of rehearsals. We were amazed this year by the variety, because it is so, so beautiful to see different facial traits and to hear languages that are not similar to yours. You come to treasure the identity of each nation and conclude that we are humans, despite what we wear, eat or dress. Nothing was more beautiful that the moments oh harmony between the groups- a conversation between a serbian and a macedonian or a song sang by the turkish and spanish people. This kind of things brought us closer, not as participants or volunteers, but humans.
 |
Stay positive, my lovely ladies!
Miruna
